Colesterol Alert- Dr. Cojocaru despre alimentație: ,,Să controlăm aportul de grăsimi saturate!
Autor: Alexandra Mănăilă Dislipidemia, o afecțiune caracterizată prin tulburări ale metabolismului grăsimilor, nu provoacă simptome imediate, însă consecințele sale pot fi devastatoare, ducând la infarct miocardic, accident vascular cerebral sau boală arterială periferică. În cadrul webinarului „Colesterol Alert – informează-te, sănătatea ta contează”, organizat de EndoPacienți, dr. Cristina Cojocaru, medic specialist diabet, nutriție și boli metabolice, a oferit clarificări esențiale despre această ,,boală tăcută” și despre felul în care poate fi tratată. „Marea majoritate a pacienților nu știu ce este dislipidemia, deși sunt în tratament pentru ea”, a explicat dr. Cristina Cojocaru. Fără un diagnostic și un tratament adecvat, grăsimile acumulate în vasele de sânge pot duce la complicații grave. Analizele care salvează vieți Pentru o evaluare completă a riscului cardiovascular, dr. Cojocaru recomandă un set de analize care include: colesterol total, HDL și LDL colesterol, trigliceride, non-HDL colesterol, apolipoproteina A și B. Frecvența acestor analize depinde de starea de sănătate a fiecărei persoane: „Cât de des? Măcar o dată pe an dacă nu ai alte boli, mai des dacă ești deja în tratament”, a îndemnat medicul diabetolog. Mesajul cheie al dr. Cojocaru este cel al acțiunii proactive. „Dislipidemia nu doare, dar complicațiile provocate de ea sunt devastatoare. În momentul în care apare ateroscleroza sau un infarct, este prea târziu.” Alimentația: pilonul unui stil de viață sănătos Impactul alimentației asupra nivelului de colesterol este semnificativ. După sărbători, de exemplu, mesele îmbelșugate pot lăsa urme vizibile în analize. Dr. Cojocaru a remarcat, cu un umor amar, că „salata de crudități lipsește cu desăvârșire din farfuriile noastre.” Recomandarea medicului este simplă și practică: „Mai mult de jumătate din farfurie trebuie să fie formată din legume crude, restul să fie proteine și carbohidrați sănătoși. Este crucial să fim atenți la modul în care gătim, să alegem produse proaspete și să consumăm grăsimi de bună calitate. De asemenea, este important să controlăm aportul de grăsimi saturate, sare și carbohidrați, precum și să creștem consumul de fibre solubile din fructe, legume și cereale integrale”. Acționează din timp: Nu aștepta complicațiile! Tratamentul dislipidemiei este unul cronic și nu ar trebui întrerupt odată ce valorile se îmbunătățesc, ci adaptat riscului individual al pacientului. Tratamentul de primă intenție în dislipidemii implică adesea administrarea de statine. Dr. Cojocaru a demontat miturile legate de efectele adverse, afirmând că: „Statina nu este un dușman al ficatului. Din contră, are și efecte protectoare în multe cazuri.” Ea a adăugat că „doar 3% dintre pacienți pot avea afectare hepatică sau dureri musculare reale din cauza statinelor. Pentru restul, beneficiile depășesc cu mult riscurile.” Această perspectivă subliniază importanța aderenței la tratament și încrederea în recomandările medicale. „Pacienții trebuie să înțeleagă că tratamentul nu se ia doar când simt ceva. Nu trebuie să aștepți o complicație ca să ceri ajutor”, a subliniat dr. Cojocaru. O reducere a LDL-colesterolului de un milimol este asociată cu o reducere a riscului evenimentelor cardiovasculare cu 20%, ceea ce evidențiază importanța intervenției timpurii. Webinarul face parte din campania „Colesterol Alert – informează-te, sănătatea ta contează”, susținută de EndoPacienți cu sprijinul Zentiva și al platformei Pacientul 2.0.
Dr. Cristina Cojocaru: ,,Pacientul român trăiește deja într-o țară cu risc cardiovascular înalt. Dislipidemia aterogenă trebuie investigată și tratată”
Autor: Alexandra Mănăilă România se află printre țările europene cu cea mai mare mortalitate cauzată de bolile cardiovasculare, astfel că subiectul dislipidemiei devine mai relevant ca oricând. Dr. Cristina Cojocaru, medic specialist în diabet, nutriție și boli metabolice, a tras un semnal de alarmă în cadrul unui webinar, organizat de EndoPacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine. ,,În fiecare an, în România, 260.000 de oameni își pierd viața din cauza complicațiilor cardiovasculare. Pentru a preveni cât mai mult din aceste decese, acești pacienți – mulți aflați la risc cardiovascular foarte înalt- au nevoie de o intervenție rapidă și eficientă”, a precizat dr. Cristina Cojocaru. În campania națională „Colesterol Alert – informează-te, sănătatea ta contează!”, EndoPacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine a distribuit un chestionar online pentru a vedea ce știu românii despre dislipidemie, colesterol și riscul cardiovascular. „Am folosit chestionarul EndoPacienți în cadrul cabinetului meu și am rămas surprinsă că majoritatea pacienților nu știu ce este dislipidemia. Au spus că nu cunosc acest termen, în schimb, marea majoritate sunt în tratament pentru dislipidemie, tratament recomandat ori de medicul de familie, ori de medicul cardiolog, iar în cazul unora dintre pacienți tratamentul a fost inițiat de către mine. Este nevoie de mai multă educație medicală făcută în rândul pacienților”, a precizat dr. Cojocaru Cristina, medic specialist diabet nutriție boli metabolice. Colesterolul, inamicul tăcut ,,Dislipidemiile sunt tulburări ale metabolismului lipidelor, fie prin supraproducție, fie prin deficite de lipoproteine”, a explicat dr. Cojocaru la cel de-al treilea webinar din seria celor patru organizate de EndoPacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine. Acestea pot lua forma colesterolului “rău” (LDL) crescut, a trigliceridelor ridicate sau a colesterolului “bun” (HDL) scăzut. Dislipidemia aterogenă este o formă particulară de dislipidemie (tulburare a metabolismului grăsimilor din sânge), caracterizată printr-un profil lipidic dezechilibrat, care favorizează formarea plăcilor de aterom în artere — ceea ce crește semnificativ riscul de boli cardiovasculare. ,,Dislipidemia reprezintă un factor de risc pentru creșterile valorilor trigliceridelor peste 150 mg pe decilitru, la care se asociază și scăderea HDL-colesterol sub valoarea de 40 mg pe decilitru la bărbați sau sub valoarea de 50 mg miligrame pe decilitru la femei. Dislipidemia aterogenă este foarte importantă din mai multe puncte de vedere: faptul că se găsește la populația generală cu o frecvență mai mare de 20-30% și faptul că ea reprezintă un factor de risc cardiovascular major”, a afirmat medicul diabetolog. România, zonă roșie pe harta riscului cardiovascular Potrivit datelor prezentate în webinar, România este clasificată ca o țară cu risc cardiovascular înalt, conform standardelor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). ,,Ne-am născut într-o țară roșie pe harta Europei, iar acest lucru ar trebui să ne responsabilizeze”, a atras atenția dr. Cojocaru, care a explicat că ,,un pacient cu diabet, spre exemplu, are deja risc cardiovascular crescut. Dar și un adult aparent sănătos din România se încadrează automat într-o categorie de risc înalt.” De ce contează LDL-ul și trigliceridele? Reducerea valorilor LDL colesterolului este o prioritate în prevenirea complicațiilor precum infarctul miocardic, AVC-ul sau ateroscleroza. ,,Cu cât mai jos, cu atât mai bine. Un LDL sub 55 mg/dl poate reduce cu 20% riscul evenimentelor cardiovasculare majore”, a subliniat dr. Cojocaru. Însă atenția nu trebuie să se limiteze doar la LDL. ,,Netratată dislipidemia sau dacă ne canalizăm practic doar pe tratarea valorilor colesterolului, care acest colesterol se tratează medicamentos, și lăsăm trigliceridele crescute și HDL-ul scăzut, ei bine lăsăm organismul sub umbrela unui risc cardiovascular și care este fără îndoială foarte periculos și din acest motiv, această dislipidemie aterogenă ar trebui investigată și tratată”, a semnalat dr. Cristina Cojocaru. În loc de concluzie, medicul a precizat că dislipidemia nu doare, dar ucide în tăcere, de aceea trebuie să ne informăm și să respectăm sfaturile specialiștilor și chiar dacă spunem că știm să mai întrebăm medicii și să ne asigurăm că e corect ceea ce cunoaștem. ,,Pacientul român trăiește deja într-o țară cu risc cardiovascular înalt. Nu ne putem permite să fim ignoranți când vorbim de o problemă care ucide sute de mii de români anual. Repetiția e mama învățăturii.” Webinarul „Colesterol Alert – Cum a fost afectat colesterolul de sărbători” este parte acampaniei naționale „Colesterol Alert – informează-te, sănătatea ta contează!”.
Alimentația sănătoasă chiar începe în fașă! Dr. Oana Parlițeanu: văd din ce în ce mai mulți copii obezi
Atunci când vorbim de prevenție pentru dislipidemie un rol important îl are alimentația sănătoasă. Dar data aceasta nu vorbim de adoptarea unui stil de viață sănătos la adulți, ci de modul în care ne creștem copiii astfel încât ei să devină ulterior adulți cu un stil de viață sănătos. Pentru că o dislipidemie apărută în copilărie crește foarte mult riscul de boli cardiovasculare precum infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral, risc pe care oricum îl mare, români fiind. Prevenția începe odată cu diversificarea alimentației „Există acele scoruri de risc pe care noi le calculăm. Primul lucru pe care îl spun pacientului când încep să calculeze un astfel de scor este că România se află într-o zonă cu risc crescut cardiovascular. Din punct de vedere genetic, noi suntem predispuși către accidente de tip cardioembolic (…). Și atunci, dacă și noi mâncăm ce nu trebuie, și noi contribuim la acest lucru, riscurile sunt din ce în ce mai mari”, a explicat Dr. Oana Parlițeanu, medic primar diabet, nutriție și boli metabolice a explicat, în cadrul webinarului intitulat „Cum prevenim DISLIPIDEMIA, grăsimile din sânge la tineri și adulți”. Ea spune că pentru a para acest risc național și pentru a crește adulți sănătoși de fapt trebuie să începem prin educarea bebelușilor noștri chiar din momentul în care îi trecem de la alimentație exclusiv la sân, la alimentele solide. „Vorbim despre începuturile alimentației. Trebuie să avem o alimentație corectă care să înceapă cu diversificarea corectă a alimentației și aici rolul medicului de familie mi se pare esențial. Medicul de familie este cel care îndrumă pacientele proaspăt mămici în diversificarea alimentară a copilului. Dacă înțelegem că imunitatea începe în tractul digestiv, adică pe românește imunitatea începe în mațe, vom înțelege și că o imunitate corectă a unui copil și a unui tânăr mai târziu va fi dacă avem și o diversificare alimentară corectă”, justifică specialistul. Ea spune că primii ani de viață sunt esențiali pentru învățarea comportamentelor sănătoase vizavi de mâncare. „În ultima vreme văd din ce în ce mai mulți copii obezi. Copii obezi care nu mai au senzație de sațietate. Nu reușesc să spună părintelui când s-au saturat. Pentru că au fost învățați de mici cu ecrane, au fost învățați de mici să stea în fața unui televizor sau în fața unui telefon, pe jocuri, pe YouTube, pe desene animate, și mama pentru că evident copilul mic nu vrea să mănânce, să îi administreze mâncarea copilului în timp ce acesta are atenția îndreptată către ecranul pe care îl vede. Creierul copilului nu mai percepe actul de masticație, nu mai percepe faptul că el mănâncă, nu mai înțelege că el s-a saturat. Atunci mama este fericită că îi dă tot bolul de mâncare, copilul mănâncă, de fapt îl înghide fără să aibă niciun fel de conștientizare a actului de mâncare și ajunge mai târziu să fie copilul preșcolar sau adolescent care nu poate să spună care este limita lui de sațietate. Nu a învățat încă de mic acest lucru”, punctează Dr. Oana Parlițeanu. Zilele de naștere și tentațiile fast-food Desigur pentru mămicile din ziua de azi este mai simplu de acceptat această situație pentru că în fond copilul mănâncă ce i se pune în farfurie, fără să trebuiască să îl convingi să facă asta și fără să facă dezastru în bucătărie. Dar pe termen lung, această ușurare a muncii are repercusiuni nefaste, mai ales că odată cu trecerea timpului apar tentații din care vor decurge ale comportamente proaste alimentare. „Vine perioada de preșcolar, în care copilul începe să ajungă în colectivitate, să ajungă să se întâlnesc cu alți copii și să diversifice și mai mult alimentația. De aici, începe să apară probleme. Părinți care își duc copiii să -și facă ziua de naștere la un restaurant de fast food, împreună cu toată clasa. Nu poți să nu-ți duci copilul acolo împreună cu ceilalți, pentru că îl scoți din grup, pentru că-l frustrezi, pentru că nu mai are apartenență la colegii lui. Atunci copilul începe și simte gustul acestor alimente. Aceste alimente de la fast-food, din păcate, sunt îmbogățite cu potențiator de aromă, foarte mulți, și cu tot felul de substanțe care au proprietăți organoleptice foarte plăcute. Copiilor le place. Nouă ne place să mâncăm fast-food. Ne face să ne simțim bine. E savuros gustul de la fast -food. Și atunci, ușor, ușor copilul ajunge și înțelege că este bine să mănânci fast food. Că uite, părintele, colegului meu de bancă l -a dus și a făcut ziua la restaurantul de fast food. Și vreau și eu. Și vreau și eu fast food în fiecare săptămână. Și așa mai departe”, detaliază Dr. Oana Parlițeanu. Urmează pedioada pubertății, marcată de modificări hormonale care fac copiii mult mai puțin receptivi la a deprinde comportamente sănătoase. „Cu toții acolo, am trecut cu toții prin răzvrăteala specifică vârstei și orice ți-ar spune părintele în momentul respectiv, tu știi mai bine. Și e mai simplu și mai la îndemână să te duci la un fast food, măcar că îi faci în ciudă părintelui tău care îți spune nu te duci acolo că mâncarea nu-i sănătoasă. Dar trece și perioada asta din fericire a trecut și la noi din fericire și ajungem tineri-adulți și în perioada de adult tânăr începem să ne deprindem singuri obiceiurile sănătoase. Dar obiceiurile pe care noi le facem când suntem adulți tineri au foarte mare legătură cu obiceiurile pe care le-am văzut în familia noastră”, a explicat specialistul. Masa în familie e sfântă Medicul diabetolog și nutriționist spune că dacă punem corect bazele unei alimentații sănătoase încă de la vârste fragede și dacă învățăm să controlăm expunerea la factorii de risc de mai tarziu, putem evita să creștem un viitor adult obez cu dislipidemie și bolile care decurg din ea. „Rolul părintelui este să-și educe copilul, să încerce pe cât posibil să mănânce acasă, mâncare pregătită în familie, cât se poate de aproape de natural, pentru că nu putem să trăim într-o lume bio, nu avem cum să facem asta, și apoi să creăm obiceiuri
Dislipidemia, cum o descoperi. Dr. Ligia Moșneaga: risc cardiovascular major la vârste tinere
Autor: Dana Lascu Dislipidemia este o dereglare a metabolismului grăsimilor, caracterizată prin niveluri anormale de lipide în sânge. Nediagnosticată și netratată la timp și corespunzător, ea duce la apariția mai multor boli cardiovasculare grave, care pun în pericol viața persoanelor cu dislipidemie. Dr. Ligia Moșneaga, medic primar de familie, a explicat, în cadrul webinarului intitulat „Cum prevenim DISLIPIDEMIA, grăsimile din sânge la tineri și adulți” că ar trebuie ca măcar anual să ne facem câteva analize legate de colesterolul din sânge. „Sublinez nevoia de a discuta mult despre acest subiect pentru că încă avem extrem de mulți pacienți care nu vor să-și facă analize și după ce le-au făcut mai mulți și mai trist este că nu vor să își trateze dislipidemia care o să vedeți ce este și de ce trebuie tratată”, a explicat Dr. Ligia Moșneaga. Ce înseamnă analiza colesterolului Să cerem la analize să ni se facă doar colesterolul total nu este suficient. Pentru a avea o imagine corectă și compleră ar trebui să avem în vedere toate fracțiile sale. Iată explicațiile specialistului: Dr. Ligia Moșneaga: „Avem câțiva termeni despre care trebuie să clarificăm și vorbim despre colesterolul total, care include cele două fracții de colesterol pe care le cunoaștem. Și de ce este important să vorbim despre colesterolul total? Pentru că nivelul lui crescut indică că atunci când am un nivel crescut, pot să am și un risc crescut de boală cardiovasculară. Apoi vorbim de LDL-colesterol, adică de colesterolul pe care îl mai numim și colesterol rău. Și de ce este rău? Pentru că el formează niște plăci care se depun pe artere, pe vasele noastre de sânge pe artere și le obstruează, le îngustează și sigur că de acolo începe de fapt un alt lanț patogenic care poate să ducă la niște evenimente majore cardiovascular. Apoi vorbim despre HDL -colesterol, adică despre colesterolul bun sau colesterolul protector. Și sigur că vedeți în dreapta sunt niște tabele care variază, dar foarte puțin, între diferitele, de exemplu, societăți sau ghiduri de practică, cu nivelul bun al colesterolului total, cu nivelul bun al LDL colesterolului, cu nivelul peste care ar trebui să am un HDL protector sau nivelul de trigliceride. Și ajungem la a patra noțiune de fracțiune lipidică, de trigliceride, care sunt grăsimile care sunt depozitate în general în adipocite și care sunt folosite ca substrat energetic. Ele eliberează energie atunci când am nevoie. (…) Și mai este un termen nou care începe să apară pe buletinele de analize și care se numește non -HDL colesterol. Este un marker care începe să fie din ce în ce mai luat în seamă și care face diferența dintre colesterolul total și colesterolul HDL și care cuprinde de fapt toate lipoproteinele acestea care au efect negativ aterogen”. Medicul a ținut să combată și mitul conform căruia mâncarea e singurul vinovat de colesterolul ridicat, mit de care se lovește des în discuțiile cu pacienții. „Discuția este așa frumoasă la noi, la medicul de familie, dar știți am colesterolul crescut și nu înțeleg de ce pentru că eu nu mănânc gras, o să vă spun că acest colesterol plasmatic provine majoritar din sinteza hepatică și doar o mică parte din el, 15 -20 % din el, provine din alimentație”, a punctat medicul de familie. Ce boli poate provoca dislipidemia În funcție de valorile ieșite la analizele de sânge, dislipidemiile pot fi calsificate în mai multe feluri. „Vorbim de dislipidemiile în care avem predominant colesterol crescut, în care avem predominant trigliceride crescute, în care avem ambele fracțiuni crescute și sunt dislipidemiei mixte. Și mai avem o clasificare care împarte aceste dislipidemie în dislipidemie primară atunci când există niște modificări genetice, moștenite, care au diferite procente în populație, cea mixte este estimată undeva la un pacient din 100. Dacă vorbim doar de hipercoresterolemie, vorbim de un pacient din 300 sau un pacient din 500 care au aceste modificări genetice. Și sigur că cele mai multe cazuri pe care le avem sunt dislipidemiile secundare dobândite, care sunt dobândite de fapt datorită unui mod de viață defectuos, a unui mod de a mânca defectos sau altor afecțiuni pe care pacienții le au deja. Fie că sunt diabetici, fie că au obezitate, fie că au o boală cronică renală, că au o boală hepatică, că fumează sau consumă alcool sau chiar pacienții cu hipotiroidie. Toate aceste boli au niște explicații foarte clare prin care modifică modul de procesare, dacă vreți, a colesterolului și felul în care acesta crește în fiecare din aceste boli”, a arătat Dr. Ligia Moșneaga. Dislipidemiile, de fapt, sunt direct vinovate de apariția unei boli la nivelul arterelor care ne pune viața în pericol. „Auziți un cuvânt extrem de frecvent, ateroscleroză, de fapt este un proces prin care toate aceste plăci lipidice se depun pe pereții arteriali, indiferent care sunt aceștia, cerebrali, carotidieni, vasele coronare sau vasele care irigă membrele inferioare și toate aceste plăci, așa cum am spus, pe lângă faptul că reduc fluxul sangvin, cresc și riscul de tromboză. Aceste plăci se rup, sunt friabile, apare la nivelul lor un tromb care pleacă apoi în circulație și poate produce evenimente majore cardiovasculare. Și când spunem evenimente majore cardiovasculare, vorbim de fapt de ceea ce ne temem cel mai mult, de infartul miocardic sau de accidentul vascular cerebral”, a arătat Dr. Ligia Moșneaga. Partea proastă este că dislipidemia nu dă semne sau simtome, deci prevenție putem face doar prin efectuarea perioadă a analizelor complete și prin tratarea ei corectă. „Nu o simțim, nu știm de ea, dar ea progresează încet, lent, producând de fapt niște daune destul de mari. Și vorbeam de tineri și de creșterea cazurilor de dislipidemie la copii și la tineri pentru că vedem din ce în ce mai multe cazuri de dislipidemie la pacienții din ce în ce mai tineri și această creștere pare să meargă în paralel cu epidemia aceasta mondială de obezitate și de diabet, dar și de schimbarea unui stil de viață. Copiii și tinerii devin din ce în ce mai sedentari, tot mai puțini
Osteoporoza – o boală tăcută, dar cu efecte grave: doar una din cinci femei este diagnosticată
Deși afectează sute de milioane de oameni, osteoporoza rămâne una dintre cele mai subdiagnosticate și subtratate boli din lume, atrage atenția prof. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog la Institutul „C. I. Parhon” din București și președinta Colegiului Medicilor din România.O boală frecventă, dar ignorată„Dacă la nivel mondial avem peste 200 de milioane de femei cu osteoporoză, mai puțin de una din cinci este diagnosticată și mai puțin de una din trei primește tratament chiar și după o fractură”, a explicat prof. dr. Poiană.Și mai grav, doar jumătate dintre pacientele tratate continuă terapia după primele șase luni.Această lipsă de aderență la tratament are legătură directă cu nivelul scăzut de conștientizare:„Dacă aproape jumătate dintre pacienți se tem de cancer sau boli cardiovasculare, doar 11% se declară foarte îngrijorați de osteoporoză. Asta arată cât de puțin conștientizăm riscurile reale”, a subliniat medicul.Fracturile osteoporotice – mai frecvente decât infarctul sau cancerul de sânOsteoporoza nu doare, dar consecințele ei pot fi dramatice. Fracturile cauzate de fragilitatea osoasă sunt mai numeroase decât toate cazurile de infarct, accident vascular cerebral și cancer de sân la un loc.La nivel global, se produc peste 9 milioane de fracturi osteoporotice în fiecare an – adică una la fiecare 3 secunde.Proiecțiile sunt îngrijorătoare: până în anul 2050, riscul de fractură de șold va crește cu 240% la femei și cu peste 300% la bărbați.Fractura de șold – o complicație invalidantă„Fractura de șold este una dintre cele mai severe complicații ale osteoporozei”, a spus prof. dr. Poiană.Statisticile arată că:• peste 60% dintre pacienți au nevoie de ajutor permanent după o astfel de fractură;• 30% rămân dependenți, iar• 20% mor în primul an după incident.În România, situația este chiar mai gravă: mortalitatea la un an este de 29%, mai ales din cauza accesului limitat la intervenții chirurgicale, în special în mediul rural.România – incidență crescută, diagnostic insuficientPeste 20% dintre femeile din România și aproximativ 6% dintre bărbați suferă de osteoporoză.„Mulți pacienți din mediul rural nu se prezintă la medic, iar cei care reușesc să ajungă la tratament chirurgical după o fractură de șold au o evoluție foarte bună”, a precizat specialista.Costuri tot mai mari pentru sistemul de sănătateOsteoporoza reprezintă o povară majoră pentru sistemul medical, cu costuri aflate într-o continuă creștere.Lipsa diagnosticării timpurii și a tratamentului corect duce la un număr tot mai mare de fracturi, care afectează grav calitatea vieții pacienților.Tipurile de osteoporozăProf. dr. Poiană a explicat că există două forme principale:
Osteoporoza – o problemă de sănătate publică subdiagnosticată și subtratată
Femeile pot pierde până la 20% din masa osoasă în perioada menopauzei, avertizează Organizația Mondială a Sănătății. În acest context, prof. dr. Cătălina Poiană, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și președinte al Colegiului Medicilor din România, atrage atenția asupra osteoporozei – „o reală problemă de sănătate publică”. „Este inacceptabil să continuăm așa, trebuie neapărat să nu mai neglijăm sănătatea scheletală”, a subliniat prof. dr. Poiană în cadrul unui simpozion dedicat Zilei Mondiale a Osteoporozei. Osteoporoza, boală subdiagnosticată și subtratată Deși afectează milioane de femei și bărbați din întreaga lume, osteoporoza rămâne o afecțiune adesea trecută cu vederea. „Este o boală despre care se vorbește prea puțin, deși consecințele pot fi dramatice”, a spus medicul endocrinolog. Cinci pași pentru oase sănătoase Ziua Mondială a Osteoporozei promovează anual mesaje de prevenție, iar unul dintre cele mai importante este mișcarea. Activitatea fizică regulată, alături de o dietă echilibrată, ajută la menținerea densității osoase. Prof. dr. Cătălina Poiană a amintit cei cinci pași esențiali pentru sănătatea oaselor: Ce este osteoporoza Osteoporoza este cea mai frecventă boală metabolică osoasă, caracterizată prin scăderea rezistenței osului. Aceasta rezultă din alterarea atât a densității minerale osoase (componenta cantitativă), cât și a calității structurii osoase, care influențează riscul de fracturi. „De multe ori, diagnosticul se pune abia după o fractură de fragilitate – cum ar fi fractura de șold, tasările vertebrale sau fracturile care apar în urma unor căderi minore. Acestea nu ar trebui să se producă într-un os sănătos”, a explicat prof. dr. Poiană.
Cum să reduci simptomele menopauzei: tratamente și recomandări de la prof. dr. Diana Păun
Menopauza vine cu o serie de schimbări hormonale care pot provoca disconfort. Ceea ce este important, potrivit prof. dr. Diana Păun, femeile au astăzi mai multe opțiuni ca oricând pentru a ameliora simptomele și pentru a-și menține calitatea vieții. „Există un stil de viață pe care femeia trebuie să-l adopte. Activitatea fizică, alimentația echilibrată, controlul greutății și evitarea fumatului sau a consumului excesiv de alcool sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor postmenopauzale, în special a bolilor cardiovasculare”, recomandă prof. dr. Păun. În funcție de intensitatea simptomelor, medicul poate recomanda suplimente alimentare, terapii non-hormonale sau tratament hormonal de substituție. „Terapia hormonală de menopauză a evoluat mult. Ea controlează bufeurile, transpirațiile nocturne, tulburările de somn și modificările urogenitale. În plus, îmbunătățește starea psihică și sprijină menținerea masei osoase”, explică prof. dr. Diana Păun. Tratamentul se stabilește individual, după o evaluare completă: analize hormonale, investigații ginecologice și mamografii. „Individualizarea terapiei trebuie să rămână elementul de bază. Fiecare femeie are particularități medicale, antecedente și riscuri proprii. Evaluarea completă este obligatorie înainte de începerea terapiei hormonale”, atrage atenția prof. dr. Păun. Există și alternative non-hormonale, cum ar fi preparatul fezolinetant, un medicament recent apărut, care „face practic să dispară bufeurile și este extrem de eficient”, potrivit prof. dr. Păun. Indiferent de opțiunea terapeutică, monitorizarea periodică este esențială. „Controlul medical anual este obligatoriu pentru femeile care urmează terapie pe termen lung. Se fac examene clinice, analize biochimice, mamografii și evaluări osoase. Toate acestea ne ajută să adaptăm tratamentul și să prevenim complicațiile”, subliniază specialista. Prof. dr. Diana Păun concluzionează: „Menopauza este un moment al reevaluării de sine. Este timpul ca femeia să își acorde atenție, să se evalueze hormonal și imagistic, și să ceară sprijin medical. Cu îngrijire adecvată, această etapă poate fi trăită frumos, cu energie și echilibru.”
Menopauza: ce trebuie să știe fiecare femeie despre schimbările hormonale și perioada postmenopauză
Menopauza nu este o boală, ci o etapă firească a vieții femeii, spune prof. dr. Diana Păun, șefa Secției de Endocrinologie a Spitalului Universitar de Urgență București. Este momentul în care activitatea ovarelor încetează, iar ciclurile menstruale se opresc definitiv. „Organizația Mondială a Sănătății definește menopauza ca oprirea definitivă a menstruației, după o perioadă de 12 luni consecutive de amenoree, ca urmare a încetării activității ovariene”, explică prof. dr. Păun. FOTOGRAFIE prof dr Diana Paun Ovarul are două funcții esențiale: producerea hormonilor sexuali feminini și a gameților. Odată cu epuizarea foliculilor ovarieni, secreția hormonală scade, iar trecerea către menopauză este inevitabilă. Această tranziție nu se produce brusc, ci trece prin mai multe etape: „Recunoaștem menopauza ca pe un moment fiziologic, o trecere de la activitatea ovariană normală la încetarea ei”, spune prof. dr. Diana Păun. Pe lângă manifestările fiziologice, menopauza aduce adesea schimbări emoționale și psihice: iritabilitate, anxietate, depresie, insomnii. De asemenea, lipsa hormonilor estrogeni poate duce la uscăciune vaginală, infecții urinare repetate, pierderi de urină la efort sau îmbătrânirea accelerată a pielii. „Este o perioadă de transformări complexe – organice, dar și emoționale. Menopauza este un moment al vieții în care femeia are nevoie de echilibru, sprijin medical și înțelegere”, subliniază prof. dr. Păun. Deși simptomele pot fi neplăcute, ele pot fi gestionate eficient cu ajutorul medicului endocrinolog sau ginecolog. „Abordarea femeii la menopauză trebuie să fie una multidisciplinară. Nu doar endocrinologul sau ginecologul sunt implicați, ci și medicii de familie, cardiologii, psihologii și specialiștii în recuperare medicală”, a adăugat prof. dr. Păun. Link Youtube: https://youtu.be/tyBAUClAPGM
Ziua Mondială a Tiroidei: Medicii și autoritățile trag un semnal de alarmă – accesul la diagnostic și tratament trebuie să fie rapid și corect
25 mai 2025 – De Ziua Mondială a Tiroidei, mesajele transmise de medici și autorități subliniază nevoia urgentă de prevenție activă, acces extins la investigații și tratament personalizat în patologiile tiroidiene. „Nu consultați doctorul Google, mergeți la endocrinolog!” Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Cătălina Poiană, atrage atenția asupra tendinței pacienților de a căuta informații din surse neavizate: „Cele mai bune informații vin de la endocrinologul dumneavoastră. Aveți încredere în profesioniștii din sănătate, nu în doctorul Google.” Aceasta a subliniat că hipotiroidismul, frecvent întâlnit în rândul femeilor, necesită monitorizare permanentă și tratament susținut: „În funcție de cauză, tratamentul pentru hipotiroidism se urmează toată viața. Nu îl întrerupeți fără recomandarea medicului.” CNAS: „Analize gratuite după 40 de ani și acces nelimitat la investigații” Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a subliniat extinderea pachetului de prevenție și eliminarea barierelor administrative: „Femeile peste 40 de ani au acces gratuit la analize hormonale pentru depistarea precoce. Nu mai există plafoane lunare la paraclinic – investigațiile se decontează integral.” Totodată, CNAS derulează un program dedicat bolilor endocrine: „În cadrul programului național, peste 3.800 de pacienți cu carență de iod și peste 1.300 cu afecțiuni maligne beneficiază de tratament gratuit, în creștere față de anii anteriori.” Concluzie: Prevenția, accesul rapid la tratament și relația de încredere cu medicul sunt esențiale în lupta cu bolile tiroidiene. „Comunicarea face diferența” – Larisa Mezinu Bălan „Specialistul trebuie să decidă ce e mai bine pentru pacient” – prof. dr. Cătălina Poiană
Bolile cardiovasculare și dislipidemiile
Autor: Adriana Turea 1. Ce este dislipidemia și de ce e importantă? Dislipidemia reprezintă un dezechilibru în valorile lipidelor din sânge, în special colesterol și trigliceride. O formă periculoasă este dislipidemia aterogenă, caracterizată prin valori crescute ale colesterolului total și ale LDL-colesterolului („colesterolul rău”). Aceasta favorizează formarea plăcilor de aterom pe vasele de sânge, ducând la ateroscleroză — principala cauză a bolilor cardiovasculare. Dr. Daciana Toma: „Colesterolul rău se depune pe vase. În timp, aceste depozite se transformă în plăci care îngustează vasele de sânge. Asta determină un flux sanguin deficitar. Iar urmarea firească este apariția bolilor cardiovasculare.” 2. Factori de risc și context clinic Dislipidemia aterogenă este adesea asociată cu alte boli, precum diabetul zaharat de tip 2 și boala coronariană prematură. De asemenea, există factori genetici și de stil de viață (dietă, fumat, sedentarism) care contribuie la instalarea timpurie a bolii. Multe dintre aceste modificări încep insidios, adesea încă din decada a doua sau a treia de viață. Dr. Daciana Toma: „Nu trebuie să așteptăm manifestările clinice. Procesul de ateroscleroză începe cu mult înainte ca pacientul să simtă ceva. Primele semne apar chiar la 20-30 de ani. Dar noi intervenim, din păcate, prea târziu.” 3. Complicații ale aterosclerozei Depunerile de colesterol pot afecta diverse teritorii vasculare: Afectarea nu este niciodată localizată strict într-o zonă — o persoană cu infarct miocardic are, cel mai probabil, și alte vase afectate. Dr. Daciana Toma: „Colesterolul rău nu e atât de naiv să se depună doar într-un loc. Dacă un pacient a avut un infarct, e clar că și celelalte vase au probleme. Nu există vase ‘curate’ în acest context. Totul este doar o chestiune de timp.” 4. Importanța prevenției și screeningului Pentru a preveni complicațiile severe (infarct, AVC, insuficiență cardiacă, demență, dializă, deces), este esențial ca evaluările periodice să înceapă din timp. Chiar dacă valorile lipidice par „puțin modificate”, ele trebuie monitorizate și gestionate activ. Stilul de viață, împreună cu posibila predispoziție genetică, joacă un rol central în evoluția bolii. Dr. Daciana Toma: „Ateroscleroza nu începe brusc. Ea pornește de la mici dezechilibre pe care le ignorăm. Le punem pe seama vârstei sau stilului de viață, dar ele se acumulează. Și, într-o zi, duc la tragedii pe care le puteam preveni.” Concluzie Dislipidemia este un semnal de alarmă, nu o simplă cifră în analize. Cu evaluări regulate și un stil de viață echilibrat, bolile cardiovasculare pot fi prevenite. Nu aștepta primul semn de boală. Ai grijă de inima ta acum!