Ziua Mondială a Tiroidei: Medicii și autoritățile trag un semnal de alarmă – accesul la diagnostic și tratament trebuie să fie rapid și corect
25 mai 2025 – De Ziua Mondială a Tiroidei, mesajele transmise de medici și autorități subliniază nevoia urgentă de prevenție activă, acces extins la investigații și tratament personalizat în patologiile tiroidiene. „Nu consultați doctorul Google, mergeți la endocrinolog!” Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Cătălina Poiană, atrage atenția asupra tendinței pacienților de a căuta informații din surse neavizate: „Cele mai bune informații vin de la endocrinologul dumneavoastră. Aveți încredere în profesioniștii din sănătate, nu în doctorul Google.” Aceasta a subliniat că hipotiroidismul, frecvent întâlnit în rândul femeilor, necesită monitorizare permanentă și tratament susținut: „În funcție de cauză, tratamentul pentru hipotiroidism se urmează toată viața. Nu îl întrerupeți fără recomandarea medicului.” CNAS: „Analize gratuite după 40 de ani și acces nelimitat la investigații” Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a subliniat extinderea pachetului de prevenție și eliminarea barierelor administrative: „Femeile peste 40 de ani au acces gratuit la analize hormonale pentru depistarea precoce. Nu mai există plafoane lunare la paraclinic – investigațiile se decontează integral.” Totodată, CNAS derulează un program dedicat bolilor endocrine: „În cadrul programului național, peste 3.800 de pacienți cu carență de iod și peste 1.300 cu afecțiuni maligne beneficiază de tratament gratuit, în creștere față de anii anteriori.” Concluzie: Prevenția, accesul rapid la tratament și relația de încredere cu medicul sunt esențiale în lupta cu bolile tiroidiene. „Comunicarea face diferența” – Larisa Mezinu Bălan „Specialistul trebuie să decidă ce e mai bine pentru pacient” – prof. dr. Cătălina Poiană
Bolile cardiovasculare și dislipidemiile
Autor: Adriana Turea 1. Ce este dislipidemia și de ce e importantă? Dislipidemia reprezintă un dezechilibru în valorile lipidelor din sânge, în special colesterol și trigliceride. O formă periculoasă este dislipidemia aterogenă, caracterizată prin valori crescute ale colesterolului total și ale LDL-colesterolului („colesterolul rău”). Aceasta favorizează formarea plăcilor de aterom pe vasele de sânge, ducând la ateroscleroză — principala cauză a bolilor cardiovasculare. Dr. Daciana Toma: „Colesterolul rău se depune pe vase. În timp, aceste depozite se transformă în plăci care îngustează vasele de sânge. Asta determină un flux sanguin deficitar. Iar urmarea firească este apariția bolilor cardiovasculare.” 2. Factori de risc și context clinic Dislipidemia aterogenă este adesea asociată cu alte boli, precum diabetul zaharat de tip 2 și boala coronariană prematură. De asemenea, există factori genetici și de stil de viață (dietă, fumat, sedentarism) care contribuie la instalarea timpurie a bolii. Multe dintre aceste modificări încep insidios, adesea încă din decada a doua sau a treia de viață. Dr. Daciana Toma: „Nu trebuie să așteptăm manifestările clinice. Procesul de ateroscleroză începe cu mult înainte ca pacientul să simtă ceva. Primele semne apar chiar la 20-30 de ani. Dar noi intervenim, din păcate, prea târziu.” 3. Complicații ale aterosclerozei Depunerile de colesterol pot afecta diverse teritorii vasculare: Afectarea nu este niciodată localizată strict într-o zonă — o persoană cu infarct miocardic are, cel mai probabil, și alte vase afectate. Dr. Daciana Toma: „Colesterolul rău nu e atât de naiv să se depună doar într-un loc. Dacă un pacient a avut un infarct, e clar că și celelalte vase au probleme. Nu există vase ‘curate’ în acest context. Totul este doar o chestiune de timp.” 4. Importanța prevenției și screeningului Pentru a preveni complicațiile severe (infarct, AVC, insuficiență cardiacă, demență, dializă, deces), este esențial ca evaluările periodice să înceapă din timp. Chiar dacă valorile lipidice par „puțin modificate”, ele trebuie monitorizate și gestionate activ. Stilul de viață, împreună cu posibila predispoziție genetică, joacă un rol central în evoluția bolii. Dr. Daciana Toma: „Ateroscleroza nu începe brusc. Ea pornește de la mici dezechilibre pe care le ignorăm. Le punem pe seama vârstei sau stilului de viață, dar ele se acumulează. Și, într-o zi, duc la tragedii pe care le puteam preveni.” Concluzie Dislipidemia este un semnal de alarmă, nu o simplă cifră în analize. Cu evaluări regulate și un stil de viață echilibrat, bolile cardiovasculare pot fi prevenite. Nu aștepta primul semn de boală. Ai grijă de inima ta acum!
Dr Daciana Toma: „Prevenția pentru dislipidemie se face din momentul în care o femeie este gravidă”
Autor: Dana Lascu Românii sunt obișnuiți să meargă la medic, de regulă, atunci când ceva îi doare sau când au o nevoie punctuală. În fapt, însă, controalele medicale ar trebui făcute măcar o dată pe an, mai ales cele de prevenție, pentru a preîntâmpina apariția unor afecțiuni cronice sau pentru a le diagnostica în fază incipientă. Spre exemplu, în cazul dislipidemiei, cea vinovată de apariția bolilor cardiovasculare, prevenția ar întrebui să înceapă, la propriu, din burta mamei. La control din burta mamei „Pentru a preveni inclusiv apariția dislipidemiei de fapt ar trebui să o avem în minte din momentul în care o femeie este gravidă. Aș spune că doar din momentul în care se naște copilul ai pierdut deja 9 luni. Tot ce face gravida pe parcursul sarcinii pune amprentă asupra copilului, modul în care mănâncă, modul în care se mișcă, tot ce face, și apoi sigur că da, tot ce se întâmplă în mica copilărie, totul amprentează viața de adult. Adică e necesar să facem prevenție pe tot parcursul vieții”, a explicat Dr Daciana Toma, medic de familie, în cadrul Webinarului „Colesterol Alert – Dislipidemii și analize medicale”, organizat de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine. Dislipidemia înseamnă de fapt o creștere, în sange, a colesterolului, a trigliceridelor sau a ambelor, sau un nivel scazut al colesterolului „bun” HDL. Ideal ar fi ca ea să fie împiedicată să apară prin cultivarea unui stil de viață sănătos. Educația pentru sănătate începe în familie În acest sens, dr. Daciana Toma spune că „în mod ideal, educația pentru sănătate începe în familie. Modul în care ne creștem copiii este unul dintre moștenirile pe care le oferim dincolo, sigur, de moștenirile genetice și alte moșteniri materiale dacă avem ce să le lăsăm”. Practic, arată medicul de familie, este vorba de „modul în care îi învățăm să facă mișcare, să mănânce sănătos, să-și respecte orele de somn, iar asta ține de acea prevenție primordială, sunt măsuri pentru evitarea apariției factorilor de risc. Și într-o lume ideală asta ne-am dori foarte mult. Să putem să prevenim apariția factorilor de risc. Să putem să prevenim obezitatea, sedentarismul, dislipidemia – iată -, fumatul, consumul excesiv de alcool, că aceștia toți sunt factori de risc”. La fel de importantă este și deprinderea mersului la doctor pentru vizite medicale periodice. Pentru că în cadrul acestora pot fi descoperite incipient lucrurile care ne pot distruge sănătatea. „Îmi propun ca în întâlnirile periodice pe care le am cu pacienții să identific factorii de risc dacă au apărut. Dacă a început să fumeze, să consume mai mult alcool, dacă a luat în greutate și să ia măsuri pentru controlul acestora, pentru a preveni îmbolnăvirea. Dar făcând investigații periodice, la un moment dat, mai probabil voi diagnostica dislipidemia. (…) Dar nu mi-i tot una când începe acea modificare sau dacă a ajuns la înfundarea vasului (de sânge, n.r.). Adică depinde de noi când depistăm apariția factorilor de risc și apoi când diagnosticăm cât mai devreme dislipidemia. Sigur că teoria asta cu a diagnostica precoce se aplică în absolut orice boală și cu cât depistăm o boală mai devreme, cu atât intervențiile vor fi mai de succes”, a puctat dr. Daciana Toma. Prevenția se face toată viața Chiar și atunci când deja avem diagnosticată hipertensiunea, spre exemplu, lupta nu e totuși pierdută. Medicul de familie arată că în astfeld e cazuri „continuăm măsurile de prevenție pentru o grămadă de alte afecțiuni pe care le putem preveni, facem inclusiv prevenție pentru complicațiile hipertensiunii și de bună seamă facem managementul de caz al hipertensiunii, controlăm hipertensiunea și o abordăm ca atare, din perspectiva de a preveni complicațiile acesteia. (…) Una peste alta prevenția o avem pe parcursul întregii vieți și pe măsură ce apar afecțiuni încercăm să facem și controlul acestora”. Campania Colesterol Alert – Informează-te, sănătatea ta contează, lansată de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine și susținută de compania Zentiva, își propune să aducă informații și explicații clare ale consecințelor hipertrigliceridemiei și hipercolesterolemiei asupra sănătății, furnizate de medici.
Principalii hormoni tiroidieni
Hormonii tiroidieni T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina) sunt două dintre cei mai importanți hormoni secretați de glanda tiroidă, o glandă endocrină situată în partea frontală a gâtului. Acești hormoni au un rol esențial în reglarea metabolismului, ceea ce înseamnă că afectează modul în care corpul transformă alimentele în energie. T4 este produs în principal de glanda tiroidă și este în mare parte inactiv în forma sa inițială. Cu toate acestea, T4 este convertit în T3, forma activă a hormonului tiroidian, în diferite țesuturi din organism, cum ar fi ficatul și rinichii. T3 este cel care exercită efectele majore asupra metabolismului celular. Hipotiroidismul este o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni T3 și T4. Acest lucru poate duce la o serie de simptome, cum ar fi oboseala, creșterea în greutate, piele uscată și intoleranță la frig. Tratamentul implică adesea administrarea de hormoni tiroidieni sintetici pentru a compensa nivelurile scăzute. Pe de altă parte, hipertiroidismul este caracterizat prin producția excesivă de T3 și T4, ceea ce poate accelera metabolismul și duce la simptome precum pierdere în greutate, anxietate, palpitații și tremurături. Tratamentul hipertiroidismului poate implica medicamente care reduc producția de hormoni tiroidieni sau chiar intervenții chirurgicale pentru a corecta glanda tiroidă hiperactivă. Este important să menționăm că nivelurile normale ale hormonilor tiroidieni variază de la persoană la persoană și pot fi influențate de o varietate de factori. Diagnosticarea și gestionarea problemelor tiroidiene necesită adesea teste de sânge periodice și consultarea cu un medic endocrinolog.
Diabetul – boală endocrină
Boli endocrine sunt afecțiuni care afectează sistemul endocrin, care este responsabil de producția și reglarea hormonilor în corpul uman. Glandele endocrine, cum ar fi tiroida, pancreasul, glandele suprarenale și glanda pituitară, joacă un rol crucial în menținerea echilibrului hormonal. Una dintre cele mai cunoscute boli endocrine este diabetul, care afectează pancreasul și producția de insulină. Diabetul poate duce la niveluri anormale de zahăr în sânge și poate avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv afecțiuni cardiace, insuficiență renală și complicații la nivelul ochilor. Alte boli endocrine includ hipertiroidismul, caracterizat prin producția excesivă de hormoni tiroidieni, și hipotiroidismul, care implică producția insuficientă de hormoni tiroidieni. Ambele afecțiuni pot avea efecte semnificative asupra metabolismului și stării generale de sănătate. Insuficiența adrenală este o altă boală endocrină, care afectează glandele suprarenale și producția de hormoni corticosteroizi. Aceasta poate duce la oboseală cronică, slăbiciune musculară și alte simptome neplăcute. Hiperparatiroidismul este o afecțiune în care glandele paratiroide produc exces de hormon paratiroidian, afectând echilibrul calciului în organism. Acestea sunt doar câteva exemple de boli endocrine, iar diagnosticul și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru menținerea unei stări de sănătate optime. Este important să consultați un medic endocrinolog pentru evaluarea și gestionarea oricăror probleme legate de sistemul endocrin.