Osteoporoza – o boală tăcută, dar cu efecte grave: doar una din cinci femei este diagnosticată
Deși afectează sute de milioane de oameni, osteoporoza rămâne una dintre cele mai subdiagnosticate și subtratate boli din lume, atrage atenția prof. dr. Cătălina Poiană, medic primar endocrinolog la Institutul „C. I. Parhon” din București și președinta Colegiului Medicilor din România.O boală frecventă, dar ignorată„Dacă la nivel mondial avem peste 200 de milioane de femei cu osteoporoză, mai puțin de una din cinci este diagnosticată și mai puțin de una din trei primește tratament chiar și după o fractură”, a explicat prof. dr. Poiană.Și mai grav, doar jumătate dintre pacientele tratate continuă terapia după primele șase luni.Această lipsă de aderență la tratament are legătură directă cu nivelul scăzut de conștientizare:„Dacă aproape jumătate dintre pacienți se tem de cancer sau boli cardiovasculare, doar 11% se declară foarte îngrijorați de osteoporoză. Asta arată cât de puțin conștientizăm riscurile reale”, a subliniat medicul.Fracturile osteoporotice – mai frecvente decât infarctul sau cancerul de sânOsteoporoza nu doare, dar consecințele ei pot fi dramatice. Fracturile cauzate de fragilitatea osoasă sunt mai numeroase decât toate cazurile de infarct, accident vascular cerebral și cancer de sân la un loc.La nivel global, se produc peste 9 milioane de fracturi osteoporotice în fiecare an – adică una la fiecare 3 secunde.Proiecțiile sunt îngrijorătoare: până în anul 2050, riscul de fractură de șold va crește cu 240% la femei și cu peste 300% la bărbați.Fractura de șold – o complicație invalidantă„Fractura de șold este una dintre cele mai severe complicații ale osteoporozei”, a spus prof. dr. Poiană.Statisticile arată că:• peste 60% dintre pacienți au nevoie de ajutor permanent după o astfel de fractură;• 30% rămân dependenți, iar• 20% mor în primul an după incident.În România, situația este chiar mai gravă: mortalitatea la un an este de 29%, mai ales din cauza accesului limitat la intervenții chirurgicale, în special în mediul rural.România – incidență crescută, diagnostic insuficientPeste 20% dintre femeile din România și aproximativ 6% dintre bărbați suferă de osteoporoză.„Mulți pacienți din mediul rural nu se prezintă la medic, iar cei care reușesc să ajungă la tratament chirurgical după o fractură de șold au o evoluție foarte bună”, a precizat specialista.Costuri tot mai mari pentru sistemul de sănătateOsteoporoza reprezintă o povară majoră pentru sistemul medical, cu costuri aflate într-o continuă creștere.Lipsa diagnosticării timpurii și a tratamentului corect duce la un număr tot mai mare de fracturi, care afectează grav calitatea vieții pacienților.Tipurile de osteoporozăProf. dr. Poiană a explicat că există două forme principale:
Osteoporoza – o problemă de sănătate publică subdiagnosticată și subtratată
Femeile pot pierde până la 20% din masa osoasă în perioada menopauzei, avertizează Organizația Mondială a Sănătății. În acest context, prof. dr. Cătălina Poiană, prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și președinte al Colegiului Medicilor din România, atrage atenția asupra osteoporozei – „o reală problemă de sănătate publică”. „Este inacceptabil să continuăm așa, trebuie neapărat să nu mai neglijăm sănătatea scheletală”, a subliniat prof. dr. Poiană în cadrul unui simpozion dedicat Zilei Mondiale a Osteoporozei. Osteoporoza, boală subdiagnosticată și subtratată Deși afectează milioane de femei și bărbați din întreaga lume, osteoporoza rămâne o afecțiune adesea trecută cu vederea. „Este o boală despre care se vorbește prea puțin, deși consecințele pot fi dramatice”, a spus medicul endocrinolog. Cinci pași pentru oase sănătoase Ziua Mondială a Osteoporozei promovează anual mesaje de prevenție, iar unul dintre cele mai importante este mișcarea. Activitatea fizică regulată, alături de o dietă echilibrată, ajută la menținerea densității osoase. Prof. dr. Cătălina Poiană a amintit cei cinci pași esențiali pentru sănătatea oaselor: Ce este osteoporoza Osteoporoza este cea mai frecventă boală metabolică osoasă, caracterizată prin scăderea rezistenței osului. Aceasta rezultă din alterarea atât a densității minerale osoase (componenta cantitativă), cât și a calității structurii osoase, care influențează riscul de fracturi. „De multe ori, diagnosticul se pune abia după o fractură de fragilitate – cum ar fi fractura de șold, tasările vertebrale sau fracturile care apar în urma unor căderi minore. Acestea nu ar trebui să se producă într-un os sănătos”, a explicat prof. dr. Poiană.
Cum să reduci simptomele menopauzei: tratamente și recomandări de la prof. dr. Diana Păun
Menopauza vine cu o serie de schimbări hormonale care pot provoca disconfort. Ceea ce este important, potrivit prof. dr. Diana Păun, femeile au astăzi mai multe opțiuni ca oricând pentru a ameliora simptomele și pentru a-și menține calitatea vieții. „Există un stil de viață pe care femeia trebuie să-l adopte. Activitatea fizică, alimentația echilibrată, controlul greutății și evitarea fumatului sau a consumului excesiv de alcool sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor postmenopauzale, în special a bolilor cardiovasculare”, recomandă prof. dr. Păun. În funcție de intensitatea simptomelor, medicul poate recomanda suplimente alimentare, terapii non-hormonale sau tratament hormonal de substituție. „Terapia hormonală de menopauză a evoluat mult. Ea controlează bufeurile, transpirațiile nocturne, tulburările de somn și modificările urogenitale. În plus, îmbunătățește starea psihică și sprijină menținerea masei osoase”, explică prof. dr. Diana Păun. Tratamentul se stabilește individual, după o evaluare completă: analize hormonale, investigații ginecologice și mamografii. „Individualizarea terapiei trebuie să rămână elementul de bază. Fiecare femeie are particularități medicale, antecedente și riscuri proprii. Evaluarea completă este obligatorie înainte de începerea terapiei hormonale”, atrage atenția prof. dr. Păun. Există și alternative non-hormonale, cum ar fi preparatul fezolinetant, un medicament recent apărut, care „face practic să dispară bufeurile și este extrem de eficient”, potrivit prof. dr. Păun. Indiferent de opțiunea terapeutică, monitorizarea periodică este esențială. „Controlul medical anual este obligatoriu pentru femeile care urmează terapie pe termen lung. Se fac examene clinice, analize biochimice, mamografii și evaluări osoase. Toate acestea ne ajută să adaptăm tratamentul și să prevenim complicațiile”, subliniază specialista. Prof. dr. Diana Păun concluzionează: „Menopauza este un moment al reevaluării de sine. Este timpul ca femeia să își acorde atenție, să se evalueze hormonal și imagistic, și să ceară sprijin medical. Cu îngrijire adecvată, această etapă poate fi trăită frumos, cu energie și echilibru.”
Menopauza: ce trebuie să știe fiecare femeie despre schimbările hormonale și perioada postmenopauză
Menopauza nu este o boală, ci o etapă firească a vieții femeii, spune prof. dr. Diana Păun, șefa Secției de Endocrinologie a Spitalului Universitar de Urgență București. Este momentul în care activitatea ovarelor încetează, iar ciclurile menstruale se opresc definitiv. „Organizația Mondială a Sănătății definește menopauza ca oprirea definitivă a menstruației, după o perioadă de 12 luni consecutive de amenoree, ca urmare a încetării activității ovariene”, explică prof. dr. Păun. FOTOGRAFIE prof dr Diana Paun Ovarul are două funcții esențiale: producerea hormonilor sexuali feminini și a gameților. Odată cu epuizarea foliculilor ovarieni, secreția hormonală scade, iar trecerea către menopauză este inevitabilă. Această tranziție nu se produce brusc, ci trece prin mai multe etape: „Recunoaștem menopauza ca pe un moment fiziologic, o trecere de la activitatea ovariană normală la încetarea ei”, spune prof. dr. Diana Păun. Pe lângă manifestările fiziologice, menopauza aduce adesea schimbări emoționale și psihice: iritabilitate, anxietate, depresie, insomnii. De asemenea, lipsa hormonilor estrogeni poate duce la uscăciune vaginală, infecții urinare repetate, pierderi de urină la efort sau îmbătrânirea accelerată a pielii. „Este o perioadă de transformări complexe – organice, dar și emoționale. Menopauza este un moment al vieții în care femeia are nevoie de echilibru, sprijin medical și înțelegere”, subliniază prof. dr. Păun. Deși simptomele pot fi neplăcute, ele pot fi gestionate eficient cu ajutorul medicului endocrinolog sau ginecolog. „Abordarea femeii la menopauză trebuie să fie una multidisciplinară. Nu doar endocrinologul sau ginecologul sunt implicați, ci și medicii de familie, cardiologii, psihologii și specialiștii în recuperare medicală”, a adăugat prof. dr. Păun. Link Youtube: https://youtu.be/tyBAUClAPGM
Ziua Mondială a Tiroidei: Medicii și autoritățile trag un semnal de alarmă – accesul la diagnostic și tratament trebuie să fie rapid și corect
25 mai 2025 – De Ziua Mondială a Tiroidei, mesajele transmise de medici și autorități subliniază nevoia urgentă de prevenție activă, acces extins la investigații și tratament personalizat în patologiile tiroidiene. „Nu consultați doctorul Google, mergeți la endocrinolog!” Președintele Colegiului Medicilor din România, prof. dr. Cătălina Poiană, atrage atenția asupra tendinței pacienților de a căuta informații din surse neavizate: „Cele mai bune informații vin de la endocrinologul dumneavoastră. Aveți încredere în profesioniștii din sănătate, nu în doctorul Google.” Aceasta a subliniat că hipotiroidismul, frecvent întâlnit în rândul femeilor, necesită monitorizare permanentă și tratament susținut: „În funcție de cauză, tratamentul pentru hipotiroidism se urmează toată viața. Nu îl întrerupeți fără recomandarea medicului.” CNAS: „Analize gratuite după 40 de ani și acces nelimitat la investigații” Larisa Mezinu Bălan, vicepreședinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, a subliniat extinderea pachetului de prevenție și eliminarea barierelor administrative: „Femeile peste 40 de ani au acces gratuit la analize hormonale pentru depistarea precoce. Nu mai există plafoane lunare la paraclinic – investigațiile se decontează integral.” Totodată, CNAS derulează un program dedicat bolilor endocrine: „În cadrul programului național, peste 3.800 de pacienți cu carență de iod și peste 1.300 cu afecțiuni maligne beneficiază de tratament gratuit, în creștere față de anii anteriori.” Concluzie: Prevenția, accesul rapid la tratament și relația de încredere cu medicul sunt esențiale în lupta cu bolile tiroidiene. „Comunicarea face diferența” – Larisa Mezinu Bălan „Specialistul trebuie să decidă ce e mai bine pentru pacient” – prof. dr. Cătălina Poiană
Bolile cardiovasculare și dislipidemiile
Autor: Adriana Turea 1. Ce este dislipidemia și de ce e importantă? Dislipidemia reprezintă un dezechilibru în valorile lipidelor din sânge, în special colesterol și trigliceride. O formă periculoasă este dislipidemia aterogenă, caracterizată prin valori crescute ale colesterolului total și ale LDL-colesterolului („colesterolul rău”). Aceasta favorizează formarea plăcilor de aterom pe vasele de sânge, ducând la ateroscleroză — principala cauză a bolilor cardiovasculare. Dr. Daciana Toma: „Colesterolul rău se depune pe vase. În timp, aceste depozite se transformă în plăci care îngustează vasele de sânge. Asta determină un flux sanguin deficitar. Iar urmarea firească este apariția bolilor cardiovasculare.” 2. Factori de risc și context clinic Dislipidemia aterogenă este adesea asociată cu alte boli, precum diabetul zaharat de tip 2 și boala coronariană prematură. De asemenea, există factori genetici și de stil de viață (dietă, fumat, sedentarism) care contribuie la instalarea timpurie a bolii. Multe dintre aceste modificări încep insidios, adesea încă din decada a doua sau a treia de viață. Dr. Daciana Toma: „Nu trebuie să așteptăm manifestările clinice. Procesul de ateroscleroză începe cu mult înainte ca pacientul să simtă ceva. Primele semne apar chiar la 20-30 de ani. Dar noi intervenim, din păcate, prea târziu.” 3. Complicații ale aterosclerozei Depunerile de colesterol pot afecta diverse teritorii vasculare: Afectarea nu este niciodată localizată strict într-o zonă — o persoană cu infarct miocardic are, cel mai probabil, și alte vase afectate. Dr. Daciana Toma: „Colesterolul rău nu e atât de naiv să se depună doar într-un loc. Dacă un pacient a avut un infarct, e clar că și celelalte vase au probleme. Nu există vase ‘curate’ în acest context. Totul este doar o chestiune de timp.” 4. Importanța prevenției și screeningului Pentru a preveni complicațiile severe (infarct, AVC, insuficiență cardiacă, demență, dializă, deces), este esențial ca evaluările periodice să înceapă din timp. Chiar dacă valorile lipidice par „puțin modificate”, ele trebuie monitorizate și gestionate activ. Stilul de viață, împreună cu posibila predispoziție genetică, joacă un rol central în evoluția bolii. Dr. Daciana Toma: „Ateroscleroza nu începe brusc. Ea pornește de la mici dezechilibre pe care le ignorăm. Le punem pe seama vârstei sau stilului de viață, dar ele se acumulează. Și, într-o zi, duc la tragedii pe care le puteam preveni.” Concluzie Dislipidemia este un semnal de alarmă, nu o simplă cifră în analize. Cu evaluări regulate și un stil de viață echilibrat, bolile cardiovasculare pot fi prevenite. Nu aștepta primul semn de boală. Ai grijă de inima ta acum!
Dr Daciana Toma: „Prevenția pentru dislipidemie se face din momentul în care o femeie este gravidă”
Autor: Dana Lascu Românii sunt obișnuiți să meargă la medic, de regulă, atunci când ceva îi doare sau când au o nevoie punctuală. În fapt, însă, controalele medicale ar trebui făcute măcar o dată pe an, mai ales cele de prevenție, pentru a preîntâmpina apariția unor afecțiuni cronice sau pentru a le diagnostica în fază incipientă. Spre exemplu, în cazul dislipidemiei, cea vinovată de apariția bolilor cardiovasculare, prevenția ar întrebui să înceapă, la propriu, din burta mamei. La control din burta mamei „Pentru a preveni inclusiv apariția dislipidemiei de fapt ar trebui să o avem în minte din momentul în care o femeie este gravidă. Aș spune că doar din momentul în care se naște copilul ai pierdut deja 9 luni. Tot ce face gravida pe parcursul sarcinii pune amprentă asupra copilului, modul în care mănâncă, modul în care se mișcă, tot ce face, și apoi sigur că da, tot ce se întâmplă în mica copilărie, totul amprentează viața de adult. Adică e necesar să facem prevenție pe tot parcursul vieții”, a explicat Dr Daciana Toma, medic de familie, în cadrul Webinarului „Colesterol Alert – Dislipidemii și analize medicale”, organizat de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine. Dislipidemia înseamnă de fapt o creștere, în sange, a colesterolului, a trigliceridelor sau a ambelor, sau un nivel scazut al colesterolului „bun” HDL. Ideal ar fi ca ea să fie împiedicată să apară prin cultivarea unui stil de viață sănătos. Educația pentru sănătate începe în familie În acest sens, dr. Daciana Toma spune că „în mod ideal, educația pentru sănătate începe în familie. Modul în care ne creștem copiii este unul dintre moștenirile pe care le oferim dincolo, sigur, de moștenirile genetice și alte moșteniri materiale dacă avem ce să le lăsăm”. Practic, arată medicul de familie, este vorba de „modul în care îi învățăm să facă mișcare, să mănânce sănătos, să-și respecte orele de somn, iar asta ține de acea prevenție primordială, sunt măsuri pentru evitarea apariției factorilor de risc. Și într-o lume ideală asta ne-am dori foarte mult. Să putem să prevenim apariția factorilor de risc. Să putem să prevenim obezitatea, sedentarismul, dislipidemia – iată -, fumatul, consumul excesiv de alcool, că aceștia toți sunt factori de risc”. La fel de importantă este și deprinderea mersului la doctor pentru vizite medicale periodice. Pentru că în cadrul acestora pot fi descoperite incipient lucrurile care ne pot distruge sănătatea. „Îmi propun ca în întâlnirile periodice pe care le am cu pacienții să identific factorii de risc dacă au apărut. Dacă a început să fumeze, să consume mai mult alcool, dacă a luat în greutate și să ia măsuri pentru controlul acestora, pentru a preveni îmbolnăvirea. Dar făcând investigații periodice, la un moment dat, mai probabil voi diagnostica dislipidemia. (…) Dar nu mi-i tot una când începe acea modificare sau dacă a ajuns la înfundarea vasului (de sânge, n.r.). Adică depinde de noi când depistăm apariția factorilor de risc și apoi când diagnosticăm cât mai devreme dislipidemia. Sigur că teoria asta cu a diagnostica precoce se aplică în absolut orice boală și cu cât depistăm o boală mai devreme, cu atât intervențiile vor fi mai de succes”, a puctat dr. Daciana Toma. Prevenția se face toată viața Chiar și atunci când deja avem diagnosticată hipertensiunea, spre exemplu, lupta nu e totuși pierdută. Medicul de familie arată că în astfeld e cazuri „continuăm măsurile de prevenție pentru o grămadă de alte afecțiuni pe care le putem preveni, facem inclusiv prevenție pentru complicațiile hipertensiunii și de bună seamă facem managementul de caz al hipertensiunii, controlăm hipertensiunea și o abordăm ca atare, din perspectiva de a preveni complicațiile acesteia. (…) Una peste alta prevenția o avem pe parcursul întregii vieți și pe măsură ce apar afecțiuni încercăm să facem și controlul acestora”. Campania Colesterol Alert – Informează-te, sănătatea ta contează, lansată de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine și susținută de compania Zentiva, își propune să aducă informații și explicații clare ale consecințelor hipertrigliceridemiei și hipercolesterolemiei asupra sănătății, furnizate de medici.
Principalii hormoni tiroidieni
Hormonii tiroidieni T3 (triiodotironina) și T4 (tiroxina) sunt două dintre cei mai importanți hormoni secretați de glanda tiroidă, o glandă endocrină situată în partea frontală a gâtului. Acești hormoni au un rol esențial în reglarea metabolismului, ceea ce înseamnă că afectează modul în care corpul transformă alimentele în energie. T4 este produs în principal de glanda tiroidă și este în mare parte inactiv în forma sa inițială. Cu toate acestea, T4 este convertit în T3, forma activă a hormonului tiroidian, în diferite țesuturi din organism, cum ar fi ficatul și rinichii. T3 este cel care exercită efectele majore asupra metabolismului celular. Hipotiroidismul este o afecțiune în care glanda tiroidă nu produce suficienți hormoni tiroidieni T3 și T4. Acest lucru poate duce la o serie de simptome, cum ar fi oboseala, creșterea în greutate, piele uscată și intoleranță la frig. Tratamentul implică adesea administrarea de hormoni tiroidieni sintetici pentru a compensa nivelurile scăzute. Pe de altă parte, hipertiroidismul este caracterizat prin producția excesivă de T3 și T4, ceea ce poate accelera metabolismul și duce la simptome precum pierdere în greutate, anxietate, palpitații și tremurături. Tratamentul hipertiroidismului poate implica medicamente care reduc producția de hormoni tiroidieni sau chiar intervenții chirurgicale pentru a corecta glanda tiroidă hiperactivă. Este important să menționăm că nivelurile normale ale hormonilor tiroidieni variază de la persoană la persoană și pot fi influențate de o varietate de factori. Diagnosticarea și gestionarea problemelor tiroidiene necesită adesea teste de sânge periodice și consultarea cu un medic endocrinolog.
Diabetul – boală endocrină
Boli endocrine sunt afecțiuni care afectează sistemul endocrin, care este responsabil de producția și reglarea hormonilor în corpul uman. Glandele endocrine, cum ar fi tiroida, pancreasul, glandele suprarenale și glanda pituitară, joacă un rol crucial în menținerea echilibrului hormonal. Una dintre cele mai cunoscute boli endocrine este diabetul, care afectează pancreasul și producția de insulină. Diabetul poate duce la niveluri anormale de zahăr în sânge și poate avea consecințe grave asupra sănătății, inclusiv afecțiuni cardiace, insuficiență renală și complicații la nivelul ochilor. Alte boli endocrine includ hipertiroidismul, caracterizat prin producția excesivă de hormoni tiroidieni, și hipotiroidismul, care implică producția insuficientă de hormoni tiroidieni. Ambele afecțiuni pot avea efecte semnificative asupra metabolismului și stării generale de sănătate. Insuficiența adrenală este o altă boală endocrină, care afectează glandele suprarenale și producția de hormoni corticosteroizi. Aceasta poate duce la oboseală cronică, slăbiciune musculară și alte simptome neplăcute. Hiperparatiroidismul este o afecțiune în care glandele paratiroide produc exces de hormon paratiroidian, afectând echilibrul calciului în organism. Acestea sunt doar câteva exemple de boli endocrine, iar diagnosticul și tratamentul adecvat sunt esențiale pentru menținerea unei stări de sănătate optime. Este important să consultați un medic endocrinolog pentru evaluarea și gestionarea oricăror probleme legate de sistemul endocrin.