Autor: Dana Lascu
Dislipidemia este o dereglare a metabolismului grăsimilor, caracterizată prin niveluri anormale de lipide în sânge. Nediagnosticată și netratată la timp și corespunzător, ea duce la apariția mai multor boli cardiovasculare grave, care pun în pericol viața persoanelor cu dislipidemie.
Dr. Ligia Moșneaga, medic primar de familie, a explicat, în cadrul webinarului intitulat „Cum prevenim DISLIPIDEMIA, grăsimile din sânge la tineri și adulți” că ar trebuie ca măcar anual să ne facem câteva analize legate de colesterolul din sânge.
„Sublinez nevoia de a discuta mult despre acest subiect pentru că încă avem extrem de mulți pacienți care nu vor să-și facă analize și după ce le-au făcut mai mulți și mai trist este că nu vor să își trateze dislipidemia care o să vedeți ce este și de ce trebuie tratată”, a explicat Dr. Ligia Moșneaga.
Ce înseamnă analiza colesterolului
Să cerem la analize să ni se facă doar colesterolul total nu este suficient. Pentru a avea o imagine corectă și compleră ar trebui să avem în vedere toate fracțiile sale. Iată explicațiile specialistului:
Dr. Ligia Moșneaga: „Avem câțiva termeni despre care trebuie să clarificăm și vorbim despre colesterolul total, care include cele două fracții de colesterol pe care le cunoaștem. Și de ce este important să vorbim despre colesterolul total? Pentru că nivelul lui crescut indică că atunci când am un nivel crescut, pot să am și un risc crescut de boală cardiovasculară.
Apoi vorbim de LDL-colesterol, adică de colesterolul pe care îl mai numim și colesterol rău. Și de ce este rău? Pentru că el formează niște plăci care se depun pe artere, pe vasele noastre de sânge pe artere și le obstruează, le îngustează și sigur că de acolo începe de fapt un alt lanț patogenic care poate să ducă la niște evenimente majore cardiovascular. Apoi vorbim despre HDL -colesterol, adică despre colesterolul bun sau colesterolul protector. Și sigur că vedeți în dreapta sunt niște tabele care variază, dar foarte puțin, între diferitele, de exemplu, societăți sau ghiduri de practică, cu nivelul bun al colesterolului total, cu nivelul bun al LDL colesterolului, cu nivelul peste care ar trebui să am un HDL protector sau nivelul de trigliceride. Și ajungem la a patra noțiune de fracțiune lipidică, de trigliceride, care sunt grăsimile care sunt depozitate în general în adipocite și care sunt folosite ca substrat energetic. Ele eliberează energie atunci când am nevoie. (…)
Și mai este un termen nou care începe să apară pe buletinele de analize și care se numește non -HDL colesterol. Este un marker care începe să fie din ce în ce mai luat în seamă și care face diferența dintre colesterolul total și colesterolul HDL și care cuprinde de fapt toate lipoproteinele acestea care au efect negativ aterogen”.
Medicul a ținut să combată și mitul conform căruia mâncarea e singurul vinovat de colesterolul ridicat, mit de care se lovește des în discuțiile cu pacienții.
„Discuția este așa frumoasă la noi, la medicul de familie, dar știți am colesterolul crescut și nu înțeleg de ce pentru că eu nu mănânc gras, o să vă spun că acest colesterol plasmatic provine majoritar din sinteza hepatică și doar o mică parte din el, 15 -20 % din el, provine din alimentație”, a punctat medicul de familie.
Ce boli poate provoca dislipidemia
În funcție de valorile ieșite la analizele de sânge, dislipidemiile pot fi calsificate în mai multe feluri.
„Vorbim de dislipidemiile în care avem predominant colesterol crescut, în care avem predominant trigliceride crescute, în care avem ambele fracțiuni crescute și sunt dislipidemiei mixte. Și mai avem o clasificare care împarte aceste dislipidemie în dislipidemie primară atunci când există niște modificări genetice, moștenite, care au diferite procente în populație, cea mixte este estimată undeva la un pacient din 100. Dacă vorbim doar de hipercoresterolemie, vorbim de un pacient din 300 sau un pacient din 500 care au aceste modificări genetice. Și sigur că cele mai multe cazuri pe care le avem sunt dislipidemiile secundare dobândite, care sunt dobândite de fapt datorită unui mod de viață defectuos, a unui mod de a mânca defectos sau altor afecțiuni pe care pacienții le au deja. Fie că sunt diabetici, fie că au obezitate, fie că au o boală cronică renală, că au o boală hepatică, că fumează sau consumă alcool sau chiar pacienții cu hipotiroidie. Toate aceste boli au niște explicații foarte clare prin care modifică modul de procesare, dacă vreți, a colesterolului și felul în care acesta crește în fiecare din aceste boli”, a arătat Dr. Ligia Moșneaga.
Dislipidemiile, de fapt, sunt direct vinovate de apariția unei boli la nivelul arterelor care ne pune viața în pericol.
„Auziți un cuvânt extrem de frecvent, ateroscleroză, de fapt este un proces prin care toate aceste plăci lipidice se depun pe pereții arteriali, indiferent care sunt aceștia, cerebrali, carotidieni, vasele coronare sau vasele care irigă membrele inferioare și toate aceste plăci, așa cum am spus, pe lângă faptul că reduc fluxul sangvin, cresc și riscul de tromboză. Aceste plăci se rup, sunt friabile, apare la nivelul lor un tromb care pleacă apoi în circulație și poate produce evenimente majore cardiovasculare. Și când spunem evenimente majore cardiovasculare, vorbim de fapt de ceea ce ne temem cel mai mult, de infartul miocardic sau de accidentul vascular cerebral”, a arătat Dr. Ligia Moșneaga.
Partea proastă este că dislipidemia nu dă semne sau simtome, deci prevenție putem face doar prin efectuarea perioadă a analizelor complete și prin tratarea ei corectă.
„Nu o simțim, nu știm de ea, dar ea progresează încet, lent, producând de fapt niște daune destul de mari. Și vorbeam de tineri și de creșterea cazurilor de dislipidemie la copii și la tineri pentru că vedem din ce în ce mai multe cazuri de dislipidemie la pacienții din ce în ce mai tineri și această creștere pare să meargă în paralel cu epidemia aceasta mondială de obezitate și de diabet, dar și de schimbarea unui stil de viață. Copiii și tinerii devin din ce în ce mai sedentari, tot mai puțini fac sport, nu mai vorbim de sport de performanță, tot mai puțini mănâncă mâncare gătită și consumată slow food, toată lumea se grăbește, toată lumea mănâncă fast food, în dietă de tot felul de ingrediente care mai de care mai inovative, mai gustoase, dar nu întotdeauna sănătoase. Și ce este important este că atunci când apare la vârstă tânără, dislipidemia are toate șansele să rămână acolo și la vârstă adultă și crește extrem de mult riscul ca acești tineri să facă un accident, un eveniment cardiovascular major despre care vorbeam, să -l facă la vârste foarte tinere. Și specialiștii cardiologi văd din ce în ce mai multe cazuri de infart la persoane la 30 de ani, la 40 de ani deja e o vârstă la care se întâlnesc destul de mult cu aceste cazuri”, a mai arătat Dr. Ligia Moșneaga.
Webinarului intitulat „Cum prevenim DISLIPIDEMIA, grăsimile din sânge la tineri și adulți” a fost realizat de ENDO Pacienți – Asociația Pacienților cu Boli Endocrine, și face parte Campania Colesterol Alert, realizată cu sprijinul Zentiva.